|
Dacă înainte de destrămarea URSS "moldovenii" ocupau locul 15 ca număr între cele 120 de naţionalităţi înregistrate în Kazahstan (33.098 persoane), după 1991, când această ţară şi-a proclamat independenţa, mulţi s-au întors în Basarabia şi Bucovina ori s-au mutat în alte foste republici sovietice, actuale membre CSI.
Aşa se explică faptul că, la recensământul din 1999, în Republica Kazahstan, în grupa etnică români/"moldoveni" erau înregistrate 20.054 de persoane, din care 594 de persoane s-au declarat români si 19.460 -"moldoveni". Majoritatea acestora trăiesc în localităţi situate în regiunile din nordul Kazahstanului (Pavlodar, Kustanai, Karaganda, Akmola, Aktobe), adică în regiunile unde au avut loc deportările şi trimiterile la muncă fortata de către regimul sovietic (în Anexă-distribuţia româno-moldovenilor pe regiuni în Kazahstan).
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
Prizonierii militari şi civili români deţinuţi în lagărele de concentrare staliniste de pe teritoriul regiunii Karaganda, Kazahstan, în perioada 1941-1950
In timpul unor cercetari de peste doi ani (2003-2005) efectuate dupa ce am fost numit ambasador al Romaniei in Kazahstan la Directia Arhivelor si Documentatiei de pe langa primaria regiunii Karaganda, Kazahstan, am identificat date potrivit carora in timpul celui de-al II -lea razboi mondial, in perioada 1941-1945, pe teritoriul regiunii Karaganda au fost amplasate 3 lagare de concentrare sovietice pentru prizonieri militari si civili straini: SPASSK nr. 99, Balhash nr. 37 si Jeskazgan nr. 39.
Lagarele Balhash si Jezkazgan au fost infiintate in 1945 si au functionat pana in primavara anului 1948 cand au fost lichidate, ca urmare a repatrierii prizonierilor militari. In arhive nu s-au pastrat date despre prezenta unor prizonieri de nationalitate romana in aceste doua lagare, majoritatea fiind japonezi si nemti.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
VI. Potrivit datelor culese de ambasadorul României în Kazahstan în timpul cercetărilor in Arhivele de la Karaganda între anii 2002-2006 şi a mărturisirilor unor supravieţuitori, în timpul celui de-al II -lea război mondial, în perioada 1941-1945, pe teritoriul regiunii Karaganda au fost amplasate 3 lagăre de concentrare ale NKVD pentru prizonieri militari şi civili străini: Spassk nr. 99, Balhash nr. 37 si Jeskazgan nr. 39.
Cel mai mare lagăr a fost "Spassk nr. 99", situat la 45 km de oraşul Karaganda, pe teritoriul fostei Uzine de topire a cuprului "Spassk". Pe tot timpul funcţionării, prin acest lagăr au trecut 66.160 de prizonieri de război străini (66.746 dupa alte date), dintre care: 29.777 au fost nemţi, 22.225 japonezi, 1633 austrieci, 1208 polonezi, 1088 italieni, 1139 unguri, 195 finlandezi, etc. Din totalul exprimat, 6.740 de prizonieri au fost de naţionalitate română. La aceştia se mai adaugă un număr de peste o mie de prizonieri de război români (care au luptat în Armata Română), dar care au fost înregistraţi ca evrei, ucraineni, armeni, "moldoveni".
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
|
|
Românii din Kazahstan
