Cei aproape un milion de romani care traiesc in regiunea Timoc, din Bulgaria si Serbia, nu sunt recunoscuti ca minoritate de cele doua tari si nu au dreptul la scoala si biserica in limba materna. Problema "vlahilor" din sudul Dunarii a fost ridicata recent in Consiliul Europei de catre raportorul german Jürgen Herrmann.

Reprezentantii Romaniei au votat insa impotriva recunoasterii conationalilor lor. "Am votat din greseala, cu cotul", s-a scuzat parlamentarul Cornelia Cazacu, din partea PD-L. "Nu puteam sa aprob o initiativa sustinuta de UDMR. stiti, eu sunt de la PRM", a explicat si Ilie Ilascu. Votul parlamentarilor romani i-a dezamagit, dar nu i-a dezarmat pe reprezentantii "vlahilor", care isi continua lupta pentru identitate nationala.

Romanii din sudul dunarii, din regiunea Timoc, au fost oropsiti de cand se stiu ei. Atat sarbii, cat si bulgarii ii numesc "vlahi", care vorbesc "vlaha", limba care, chipurile, nu are nici o legatura cu romana.

Din acest motiv ei nu au drepturile pe care le au celelalte minoritati nationale. Nu beneficiaza de invatamant si de slujbe religioase in limba materna, iar in localitatile in care traiesc nu exista indicatoare bilingve.

Comunismul si-a pus si el amprenta asupra acestei comunitati, iar multi dintre romani si-au pierdut in timp identitatea. In ultimii ani insa romanii din Timoc au inceput sa se organizeze si sa-si ceara drepturile. Vlahii au infiintat cateva scoli de limba romana private. Atat copiii, cat si adultii care vor sa invete limba materna se intalnesc in case private de cateva ori pe saptamana si studiaza sub indrumarea unor profesori din randul comunitatii.

Exista peste o suta de astfel de scoli in Bulgaria si Serbia. De asemenea, bisericile in care se slujeste in limba romana sunt foarte rare. Cei cativa preoti care fac acest lucru au avut mari probleme de-a lungul timpului cu superiorii lor slavoni, unii dintre ei fiind chiar excomunicati. Romanii de la sud de Dunare ar fi avut nevoie insa si de ajutorul politicienilor romani. In afara de promisiuni nu au primit insa nimic.  Mai mult, chiar recent, reprezentantii nostri in Consiliul Europei au votat impotriva vlahilor.

O confuzie platita de aproape un milion de romani
Nu un conational, ci raportorul german Jurgen Herrmann a tras semnalul de alarma ca romanii din Serbia sunt discriminati, iar pe baza mai multor informatii a fost realizat un document. Raportul vorbeste despre nerespectarea drepturilor minoritatilor si a fost ratificat pe 1 octombrie 2008 in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE). Delegatul sarb Milos Aligrudici a intervenit pe langa colegii din mai multe state incercand sa amendeze cateva puncte din rezolutie, printre care si cel in care este stabilita distinctia clara dintre valahi si romani, ca doua minoritati diferite. In majoritatea cazurilor, Aligrudici a esuat, nu insa si la delimitarea celor doua entitati: romani si valahi.

Cu toate ca a atras de partea sa reprezentantii Rusiei si Greciei, Serbia n-ar fi trecut amendamentul fara ajutorul unui parlamentar roman, Cornelia Cazacu (PD-L), si absenta altor patru: Relu Fenechiu (PNL), Cezar Preda (PD-L), Ilie Ilascu (PRM) si Mihai Tudose (PSD). Rezultatul votului pentru initiativa propusa de sarbi a fost de 21 "pentru" si 19 "impotriva". Egalitatea ar fi anulat tentativa lui Aligrudici. Altfel, romanii din Serbia si Bulgaria au ramas mai departe vlahi/ valahi, mai simplu: "cetateni straini". Cei peste 600.000 de romani din Serbia si cei 300.000 din Bulgaria continua sa spere ca le va fi recunoscuta identitatea dupa ce rezolutia a fost atacata la Comisia juridica de Vlad Cubreacov, parlamentar din Republica Moldova.

Votul cu... cotul al Corneliei Cazacu
Votul care a inclinat balanta catre amendamentul sarbesc ii apartine Corneliei Cazacu, care l-a inlocuit pe Radu Berceanu in APCE din partea PD-L. Intrebata cum de a votat impotriva recunoasterii romanilor, Cazacu a reactionat ca in fata unui atac electoral. "Suntem in campanie… inteleg", a incercat reprezentanta democrat-liberalilor sa evite un raspuns ferm. "Am vrut sa votez impotriva, dar m-am intors catre György Frunda si nu stiu ce s-a intamplat. Cred ca am atins cu cotul un buton. Imi pare rau, ma credeti sau nu. Votul a fost cam pe la sapte seara si eram 30-40 de oameni in sala. Despre asta vorbim", ne-a declarat Cornelia Cazacu, aruncand vina pe oboseala. Transant, Ilie Ilascu a explicat de ce a iesit din sala cand a venit momentul votului. "Nu puteam aproba o initiativa sustinuta de Gyorgy Frunda (n.r. – senator UDMR, membru in APCE).

Stiti ca eu sunt de la PRM. Va spun ca raportul a fost un paravan pentru unguri. Apoi am discutat cu colegii sarbi, iar acestia mi-au spus ca ei n-au nici o vina pentru ca romanii de la ei se declara valahi, chiar daca toata lumea stie ca sunt romani. Nu puteam eu stabili insa cu forta o identitate a unei minoritati. De ce sa o impun daca ei o neaga? Apoi Cubreacov (n.r. – parlamentar moldovean) sa-si vada de problemele lui din Republica Moldova", a explicat Ilascu motivele care l-au condus sa refuze recunoasterea valahilor drept romani.

"Clasa politica romaneasca nu este interesata de noi"
Luni si marti a avut loc la Calafat Congresul "Romanii de la Sud de Dunare si legislatia europeana". Organizatorul evenimentului, Ivo Gheorghiev, presedintele Uniunii Etnicilor Romani din Bulgaria – AVE –, s-a aratat dezamagit de prestatia parlamentarilor trimisi de Romania, stat care plateste la bugetul Consiliului Europei milioane de euro. "Votul lor demonstreaza ca politicianul roman nu stie sau nu mai este interesat de cei din afara granitelor. Nu au reprezentat interesul national, asta este limpede. Incercam in aceste zile sa sensibilizam clasa politica de pe Dambovita prin memorandumul pe care l-am semnat impreuna cu asociatiile APLOMB si Alexandra, dar sunt slabe sperante. Trebuie sa existe o schimbare, o trezire politica in Romania.

Noi nu o putem face prin vot pentru ca suntem cetateni straini, asa cum ne-au lasat delegatii romani", ne-a declarat Gheorghiev, care se lupta de ani de zile pentru a scapa de eticheta de valah. In finalul intalnirii romanilor de la Sud de Dunare, organizatorii au parafat un memorandum prin care solicita ca limba materna (romana) sa fie studiata in scoli, la oficierea slujbelor, sa fie infiintate posturi radio si TV etc. Documentul contine 20 de puncte prin care sunt cerute drepturi legale pentru minoritatile din Bulgaria si Serbia. Doleante care vor ajunge si la parlamentarii romani care chiulesc sau voteaza cu cotul cand ajung in momente-cheie.

"90% dintre noi suntem muritori de foame"
Ivan Juvetov, responsabil cu activitatea Centrului Cultural Roman de la Vidin, ne-a povestit ca 90% dintre romanii din Bulgaria sunt muritori de foame. "Preturile sunt ca in Romania, dar salariile si pensiile, mai mici. Cum poate supravietui cineva cu o pensie de 35 de euro sau un medic cu familie cu o leafa de doar 250 de euro? Scriitoarea Veronica Vlasca (n.r. – poeta "vlaha" in varsta de 42 de ani din Bulgaria) s-a sinucis pentru ca nu mai putea face fata problemelor financiare.

Este foarte greu si nimeni nu ne ajuta, iar autoritatile ne fac probleme", ne-a povestit Juvetov, care se lupta sa organizeze evenimente culturale de la o jumatate de birou, un scaun si "un calculator din al doilea razboi mondial". Obiecte care inseamna toata dotarea centrului din Vidin. "Din cauza activitatii mele la Fundatia Ave am fost amenintat cu moartea. Nu sunt singurul. Nu face nimeni nimic insa pentru a ne proteja", ne-a declarat Ivo Gheorghiev.

Tiberiu Lovin, Petrica Rachita
Sambata, 22 Noiembrie 2008

http://www.romanialibera.ro/