Notarul Gheorghe IONESCU, născut pe 30-08-1899 în com.Verendin domiciliat în com.Teregova, şeful grupului de partizani a plecat împreună cu VÂLUSESCU D.Vasile, născut pe 19 Feb.1915 în com. Horlovenii-Vechi, jud.Caras, domiciliat în com Prigor , lângă Bozovici(fost ofiţer deblocat) si cu GHIMBOASE Iancu, zis Nicut, din Teregova, au plecat în regiunea muntoasă Almaj, la sud de Bozovici. Acolo li s-a alăturat si Purdelea Emil care rănise un comunist si doi miliţieni pe 22 Mai 1949 cu o grenadă. Acesta împreună cu Pitic Iosif au stat împreună cu cei trei de la Teregova până la 5 Aug. 1950 când s-au despărţit. Până atunci au stat prin mai multe sălaşe şi din Almaj, din pădurile de la Gârbovăt ajungând si în jurul Teregovei, de unde la această dată Purdelea Emil si Pitic Iosif au plecat iar spre Gârbovât unde pe 6 Oct.1950 cei doi fiind depistaţi au avut o luptă cu miliţia în urma câreia au fost arestaţi.

Vasile VĂLUŞESCU care se despărtise de grup de la 3 Marti 1950 instalându-se în pădurile din jurul com. Prigor unde a stat împreună cu Bejan Petru până la data de 23 Iunie 1950 când a rămas singur. A fost arestat pe 16 Oct.1950. PURDELEA A. Emil, născut 12-04-1920 în com.Borloveni, jud.Caras domiciliat com Gârbovăt (de pe valea Nerei), deoarece unchiul sau Purdelea Iosif fusese afişat ca exploatator de către activişti comuniştii Orbulescu Iosif si Păducel Iosif, pe 24 Aprilie 1949 a luat arma si s-a dus sa-l pedepsească pe Orbulescu. Ajuns în fata casei acestuia a tras un foc de arma. Intervenind garda comunală, Purdelea Emil a lovit cu muchia toporului pe unul iar în celalalt (Boluloi a tras un foc de armă, rănindu-l la braţul drept. După aceasta a luat calea codrului si s-a întovărăşit cu Damaschin Capătână si au stat în sălaşul lui Pitic Iosif . Când a fost descoperit a deschis foc asupra miliţiei rănind doi dintre ei. In lupta Purdelea Emil si Pitic Iosif au fost împuşcaţi pe 6 Oct.1950.

PITIC Iosif, după ce s-a despărţit de Ionescu Gheorghe si Valusescu Vasile pe 5 Aug.1950 întorcându-se la Gârbovăt, pe 6 Oct.1950 când s-a întâlnit cu miliţia care-l căuta, a deschis foc asupra lor. A fost împuşcat pe 6 Oct.1950.

BEJAN Petre, ţăran partizan s'a ataşat grupului Ionescu Gh. si Valusescu V., însotindu-i de la Gârbovăt în pădurile Teregove. A a fost prins pe 7 Oct.1950 în jurul comunei Rodna Veche din jud. Năsaud.

După torturile la care au fost supuşi de Mois Aurel, trib.Mil.Timişoara prin Sent.nr.792/12-06-1951, semnata de lt.col.Bădut Ştefan au fost condamnaţi:

IONESCU Gh.Gheorghe a fost condamnat la moarte, fiind executat pe 7-06-1952.

VALUSESCU Vasile a fost condamnat la muncă silnica pe viata., prin Sent. nr.792/12 Iunie 1951, a Trib. mil.Timişoara, semnată de lt.col. Băjuţ Ştefan si procuror Argeseanu Gheorghe. În aceiaşi sentinţă a fost condamnat la moarte şi IONESCU Gh.Gheorghe (notar public din Teregova).

NIMU Francisc a fost arestat pe 16 Oct.1950 în jurul Caransebeşului.

ZOICA Dumitru, din acelaşi grup a fost arestat pe 17 Oct.1950 tot la Caransebeş.

Aproape în totalitate grupurile de partizani erau formate din ţărani si muncitori care refuzau să devină instrumentele regimului comunist de asuprire.

ANCHETELE

Arestările cu sutele şi torturarea celor ridicaţi s-a făcut din momentul ridicării "învinuiţilor" de dragoste de tara. N-a fost nimeni cruţat, de la copii până la oameni ce-si purtau bătrâneţea sprijiniţi în bastoane. S-a folosit si fierul roşu, scosul unghiilor cu cleştele, bătăile până la leşin si readucerea la viată prin găleţi de apă aruncate pe victime , torturi scoase din minţile bolnăvicioase, puse în practică de Vida Nedici si alţii tot aşa de fioroşi. Printre călăii anchetatori s-au numărat:

Ambrus Coloman, Mois Aurel, Steiner, Schnelbach Martin, Kling Zoltan,Weiss Adam, DARABANCEA (locotenent), Groza Traian (căpitan), Kraus, Plăcintă Alexandru, Lois Traian, Iancu Valeriu, Koppe Rudolf, si mulţi , mulţi alţii.

JUDECĂTORII

Printre cei care s-au pretat să judece pe aceşti români ce căutau să înlăture jugul sovietic, etichetaţi ca trădători s-au numărat:

STEFANESCU Mihai, lt , colonel care a condamnat înainte comunişti, a fost folosit în pronunţarea a circa 20 condamnări la moarte, pronunţând mii de ani de temniţă . În 1951 a fost şi el arestat şi condamnat la 10 ani. A ajuns la Peninsula şi s-a văzut înconjurat de ţăranii bănăţeni pe care-i condamnase el, şi care-i aminteau mereu că i-a condamnat pe nedrept. N-a mai putut suporta afronturile verbale şi a cerut să plece la închisoare. A ajuns la Aiud.

CONSTANTINESCU Nicolae, lt. colonel. procuror , acuzator, un mare ticălos. STANESCU Simion, lt.col. procuror acuzator, tot un ticălos ordinar.

ARGESEANU Gheorghe, căpitan, procuror acuzator tot acelaşi calificativ. Judecători-asesori:

PATRICIU Ştefan maior combatant

DANAU Ioan maior combatant

MIHAILA Efrem, căpitan magistrat

DARIE Silviu căpitan combatant.

BADUT Stefan.lt.col. preşedinte

LEIBOVICI. Wili.lt.major

ŞTEFAN Mihai, lt.major

SIGHETI Ştefan, locotenent

Românii noştrii care si-au apărat cu demnitate moşia strămoşească au fost condamnaţi de cei de mai sus, de la Trib. mil. Timişoara, în peste 10 procese.

Sentinţa 1091/ 21-06-1949 Au fost condamnaţi: Spiru BLANARU, condamnat la moarte; Petre DOMASNEANU, condamnat la moarte; Petre PUSCHITA, zis Mutascu, condamnat la moarte; Romulus MARITESGU, condamnat la moarte; Aurel VERNICHESCU, condamnat la muncă silnică pe viată; Ion TANASE condamnat la moarte; Gheorghe POPOVICI condamnat muncă silnică pe viată; Nicolae GHIMBOASE zis Miclut condamnat la 20 ani; M.S. Teodor UNGUREANU, condamnat 20 ani M.S. ; Gheorghe SMULTEA, condamnat 20 ani M.S. ; Petre PUSCHITA, zis Liber condamnat la 15 ani M.S. ; Gheorghe LUMINOSU , condamnat la 10 ani M.S.

Executia celor condamnaţi la moarte şi nu numai a lor, ci a întregului lot de 12 persoane, s-a făcut pe 2 Aug. 1949 de faţă fiind procurorul Stănescu Simion si din partea Ministerului de Interne căp. Câmpeanu Cornel. Cei 7 care nu aveau sentinţe de condamnare la moarte au fost pur si simplu asasinaţi. Reprezentanţii autorităţilor nu s-au întrebat pe ce bază sunt omorâţi. Moartea celor 7 asasinaţi a fost înregistrată după 7 ani, adică pe 14 Aug.1957, într-un registru secret al Oficiului Stării Civile de la Primăria Timişoara. Moartea a fost declarata de un securist anume Nica Vasile, care n-a fost depistat nici până astăzi , cine este, unde locuieşte. Declaraţia a fost făcuta pe motive imaginare, toţi fiind morţi în aceiaşi zi si nu numai cei 7 din acel lot, ci în total un număr de 25 politici, împreună cu cei asasinaţi în Martie si Mai 1950, tot fâră forme si pe bază de diagnostice fanteziste.

La cei 7 din lotul partizanilor bănăţeni li s-au eliberat certificate de deces dupâ cum urmează:

Certificat deces 101 LUMINOSU Gheorghe născut 27-07-1914 la Fădimac asasinat pe 2-08-1949, înregistrat pe 14 -08-1957 cu "insuf.Cardiacă".

GHIMBOASE Nicolae, cert.deces 102/14-08-1958 cu TBC pulmonar, fusese asasinat pe 2-08-1949 cu un glonţ în ceafă. Era nas.pe 3-06-1901 la Teregova.

POPOVICI Vasile, cert.deces 193/14-08-1957 cu miocardită cronică, asasinat pe 2-08-1949 cu un glonţ în ceafă. Era n.5-07-1906 la Sângeorgiu-Timis.

PUSCHITA Petru, cert.deces 104/ 14-08-1957 cu hipertensiune arterială, fusese asasinat pe 2-08-1949 cu un glonţ în ceafă. Era născut 31-08-1910 la Domasna.

SMULTEA Gheorghe, cert.deces 105/14-08-1957 cu TRC pulmonar, fusese asasinat pe 2-08-1949 cu un glonţ în ceafă.Născut 17-03-1920 la Teregova.

VERNICHESCU Aurel, cert.deces 106/14-08-1957 de hipertensiune, fusese asasinat pe 2 -08-1949 cu un glonţ în ceafă. Era născut pe 24-05-18990 la Vârciorova.

UNGUREANU Teodor, cert.deces 107/14-08-1957 cu TBC pulmonar, asasinat cu un glonţ în ceafă pe :2-08-1949.Era nas.16-02-1913 la Petricani-Bacău.

Acesta a fost primul lot al partizanilor din Banat exterminat, unii prin Sentinţe comandate judecătorilor, restul asasinaţi mişeleşte, nici măcar cu acte justificative.Numai după 8 ani au întocmit certificate de deces false tinându-le . ascunse într'un registru dublu al Oficiului Stării Civile.

ALŢI ARESTAŢI, TORTURAŢI SI CONDAMNAŢI

-În legătură cu Spiru Blănaru

ANGULIA Ana din Teregova, a fost arestată

ANGULIA Moise, ţăran din Teregova , implicat în Sent.nr.49/25-01-1950.

ANGULIA Petru, om de serviciu la pretura din Teregova a fost împuşcat în luptâ pe 22 Feb.1949 la Pietrele Albe.

ANGULIA Romulus zis Miloi, nasc.11-09-1905 în com.Teregova, tată a 4 copii ( Ana, Romulus, Salomie si Elena) arestat pe 16-03-1949 a fost condamnat 10 ani prin Sent.49/25-01-1950.

ANDREI Paraschiv , ţăran din Globul Craiovei arestat pe 7/8 Feb.1949 pentru găzduirea a 2 persoane (Grozăvescu Dragu-Petre si Popet Ion). A fost rănită soţia lui si internată în spital.

ARTINESCU Gh.Petre, n.11-06-1923 la Mehadia, arestat pe 30 Nov. 1948.

BUMBACILA Petru zis Grigorescu, n.8-02-1922 în com.Teregova tatăl unui copil (Călin), arestat pe 11­03-1949 a fost condamnat 3 ani cu Sent.49/25-01-1950. BERZESCU Atanase, învăţător din com.Slatina-Timiş.

BERZESCU Ion zis Berda, n.11-04-1918 în com.Teregova, tâmplar de meserie, arestat pe 13 -03-1949 a fost condamnat 15 ani Sent.nr. 49/25-01-1950. Tată a doi copii: Ioan si Elena.

BERZESCU Petre zis Păsulă, n.28-01-1911 în com.Teregova, ţăran, tată a 5 copii (Gheorghe, Petru, Ilie, Roza si Ion), arestat pe 13-01-1949 a fost condamnat 15 ani M.S. prin Sent .49/25-01-1950.

BONA Pavel zis Ilovanu, n.22 Oct.1923 în com.Ilova-Severin, ţăran, tatăl unui copil ( Matei), arestat pe 10-03-1949 a fost condamnat la 4 ani, sen.49/1050.

BOBA Petre, din Domasna nr.100, născut 1915, tată a 4 copii a fost arestat.

BERZESCU Ioan, ţăran din Teregova a fost rănit mortal pe 11-03-1949.

CARAIMAN Ion, cojocar din com. Fenes a fost trădat de socrul său, rănit de securitate. Şi-a tras un glonte în cap într-o râpa. Atunci a tras şi securitatea , 8 Feb.1949.

CIMPOCA Iacob, târan din Teregova, a reusit să scape din incercuirea de la Fenes din 11 Martie 1949 când a murit Caraiman. Arestat a fost condamnat 15 ani.

COJOCARU Ilie, târan din com.Teregova a fost arestat.

COLTAN Ana din Teregova a fost arestată.

COLTAN E. Ion, n.14-10-1922 din com.Teregova arestat pe 4 Feb.1949 a fost condamnat la 8 ani prin Sent.nr.49/25-01-1950. Tatăl unui copil : Iconia.

COLTAN I.Petru, n. 15 Nov.1898 în com.Teregova , tatăl lui Ion de mai sus, ţăran, arestat pe 26 Oct.1949 a fost condamnat 6 ani prin Sent.49/25-01-1950.

COPACEANU Martin a fost arestat în Martie 1949, i s-a găsit un pistol.

COSTESCU Cornel, avocat din Teregova, n. 1915, arestat pe 5-03-1949 a fost condamnat 8 ani prin Sent.49/25-01-1950.

CRISTESCU Călina a fost arestată.

CRISTESCU Ianos, ţăran din com.Domasna, tatăl unui copil, frate cu Cristescu Gheorghe-Gogu, tâmplar din lotul Zaharia Marineasa, arestat în Feb.1949.

CRISTESCU Gheorghe zis Galea din Domasnea a fost arestat în Feb.1949.

CRISTESCU Maria, n.14 Nov. 1914 a fost condamnată în 1951 la 4 ani.

CRISTESCU Tudor , sef de tren din Orusovăt a fost condamnat 8 ani în 1949-prin Sent.nr.307.A fost chinuit în anchetă de col.Ambrus Coloman.

DOMASNEANU Petre, nepotul comandorului executat, student an. V la Medicina. Veterinară de la Bucureşti, arestat în Nov.1949 a fost condamnat 8 ani. .

GALESCU Petre, a fost condamnat 3 ani prin Sent.307/ 1949.

GHIMBOASE Ana, soţia lui Nicolae arestată si torturată în mod barbar.

GHIMBOASE Iancu arestat în Feb.1949 a fost condamnat.

GHIMBOASE Ilie zis Covaciu a fost arestat în Feb.1949 si condamnat.

GHIMBOASE Nicolae, ţăran din Teregova a fost arestat în timpul luptelor de la Pietrele Albe din 22 Feb. 1949 a fost împuşcat cu lotul din 2-08-1949.

G0RG0V Mihai a fost condamnat 3 ani prin Sent. 307/21 Nov.1949-GROZAVESCU Florica a fost arestată.

GROZAVESCU Ilie, zis Pârvu, născut 1925, ţăran, tatăl unui copil( Anuta), arestat pe 9 Martie 1949 a fost condamnat 3 ani prin Sent. nr.49/25-01-1950.

GROZAVESOU Gheorghe, zis Mutu, n.l920 , ţăran, tată a doi copii ( Salomia si Maria) arestat pe 10 Martie 1949 a fost condamnat la 6 ani, prin.S.nr.49/25-01-1950.

GROZAVESCU Ion zis Pârvu , n. l902, din com.Teregova, arestat pe 13 Martie odată cu Spiru Blănaru , a fost condamnat la 25 ani M.S.prin Sent.49/25-01-1950.

GROZAVESCU Petre, zis Dragu, a fost arestat la sălaşul din ciobul Craiovei împreună cu proprietarul sălaşului Andrei Paraschiv pe 7/8 Feb 1949 si condamnat prin Sent.49/25-01-1949.

GROZAVESCU Petre zis Pârvu n.1921 a fost condamnat 1 an, s.49/25--01-1950.

GROZAVESCU Romulus, zis Roman, n. 13 Februarie 1896, ţăran din Teregova, a fost arestat pe 5­03-19949 şi a fost condamnat la 3 ani prin Sent.49/25-01-1950. '

GROZAVESCU Toma, zis Pîrvu, n. 19-03-1893, în com. Teregova a fost arestat a fost arestat pe 5-03­1949 şi condamnat la 3 ani prin S.49/25-01-1950.

HORESCU Ana, din Domasna, studentă la Cluj 03-1893(Fac.de istorie), a fost arestată pa 13 Martie si condamnata.

HORESCU Nicolae, tatăl Anisoarei si socrul lui Spiru Blănaru a fost arestat pe 13-03-1949 şi condamnat IENASIGA Grigore, zis Ionescu, n.l891 în com.Teregova, a fost arestat pe 28 Ianuarie 1949 şi condamnat 4 ani prin Sent. nr. 49/25-01-1950.

ILIESCU Ion, profesor din comuna Cuptoare, funcţiona la Mehadica, a fost condamnat în 1950. IUGA Ion, fierar , n.l9l4 , din Domasna, tată a 2 copii a fost arestat, 1949. IVANICI Gheorghe, măcelar din Teregova a fost arestat în Feb.1949.

IZBASA Horia, zis Micşescu, partizan din grupul lui Spiru Blănaru , originar din com.Canicea a fost împuşcat pe 6-03-1949 în luptă la sălaşul lui Laitin Pavel, de pe Cracul Stânei .

JURCHESCU Moise, n.1902 , a fost condamnat 8 ani prin S. 1508/ 21 Noiembrie 1949. LAITIN Dumitru, ţăran gazdă a partizanilor, din com.Plugova arestat 7 Februarie 1949. LAITIN Ioana, casnică , din com.Plugova a fost arestată pe 7/8-02-1949.

LAITIN Pavel, proprietarul sălaşului de pe Caracul Stânei, unde au fost ascunşi partizanii din grupul Domăsneanu, a fost arestat.

LALESCU,   potcovar din Mehadia, a fost arestat în Feb.1949

LAZARESCU Elena, arestată în Martie 1949, anchetata cu duritate si folosită ca martoră în proces pentru soţul ei Lăzărescu Ion.

LAZARESCU Ion zis Mutu din Teregova a trecut prin duritatea anchetelor din Martie-Aprilie 1949 , năs . 1896 , din Teregova a fost condamnat în 21.-01-1950.

LAZARESCU Ion zis But junior , tată a 2 copii (Ion si Stana), născut 1922 arestat pe 5-03-1949 a fost condamnat 5 ani prin Sent.49/25-01-1950

LIUBA Filimon a fost arestat pe 1 Feb.1949

LIUBA Ion zis Lulea din Bolvasnita a fost arestat pe 19-03-1949 în legătură cu Aurel Vernichescu. LIUBA Nicolae zis Boldan a fost arestat pe 19-03-1949 din Bolvasnita.

MARAN Petre zis Cornerevintu, n.l2 Feb.1916 în com.Teregova, tată a 2 copii (Petru si Ilie), arestat pe 15-03-1949 si condamnat 2 ani S.49/25-01-1950.

MILOS Gavrilă, sanitar , a făcut pe curierul între comandorul Petre Domăsneanu si Spiru Blănaru, condamnat 2 ani prin Sent.1507/21 Nov.1949, arestat pe 1 Februarie 1949.

MOATER Martin, cojocar din Slatina Timiş, a făcut legătura între Verca Filon 81 Spiru Blănaru si a participat la lupta de la Pietrele Albe(22-02-1949), arestat.

MUNTEANU Constantin, arestat pe 1-02-1949, din com.Glimboca a deţinut armament împreună cu Românu Teodor si Bălănescu Nicolae.

MUNTEANU Constantin din Domasna arestat pe 1 Feb.1949.Era şeful organizaţiei legionare a lui Spiru Blănaru din comună Domasna.

NICOLICI Alexandru, preot din Teregova, tatâl unei fete(Speranţa), arestat pe 5-03-1949 pentru sprijin si mărturisirea partizanilor, condamnat 15 ani pin Sent.49/25-01-1950.A fost născut pe 3-10-1911 în com.Vălisoara si a păstorit la Tufări si Teregova iar după eliberare la Timişoara unde a murit 9-07-1987

NICOLICI Pavel, frateIe preotului a fost arestat si el.

ORZA Ilie, târan din Globul Craiovei, gazda partizani, arestat 8-02-1949.

PARVULESCU I.Ilie, n.24 Mai 1903 în com.Teregova, ţăran, tată a 5 copii(Silvia, Ana, Călina, Ilie si Ion), a fost arestat pe 5-03-1949 si condamnat 4 ani prin Sent.nr.49/25-01-1950.

POPESCU Dumitru zis Talia, n.1920 din com. Teregova, arestat pe 10-03-1949 a fost condamnat la 6 ani prin S.nr.49/25-01-1950. A avut o fetită Lucretia.

POPESCU Petre din com.Globurâu-Severin, a fost condamnat 5 ani S.49/1950.

PEPA Ion, ţăran născut 1926 cu un copil, a fost arestat pe 15-O8-1951.A fost condamnat 5 ani: " Nici pui de şarpe să nu păţească ce am păţit noi..."

POPET Ioan a fost arestat pe 7/8 Feb.1949 cu Grozăvescu Petre în sălaşele din Globul Craiovei

PUSCHITA Vichente zis Liber, n.28 Mai 1930 la Domasna , arestat 13-03-1949, a fost condamnat la 3 ani prin Sent.49/25-01-1990.

ROMAN Teodor zis Bubi, băiat de colonel din Caransebeş, student, curier legionar lăsat de Filon Verca pentru, legături cu Timişoara a fost arestat.

ROMANU Constantin, cismar din Domasna, legionar , curier arestat în 1949.

ROMANU Nicolae, ţăran din Domasna a restat în 1949 si condamnat.

ROMANU Petre a fost arestat pe 30-01-1949.

ROSET Petre, zis Duma , n.l9O5 , ţăran din Teregova , arestat pe 27 Oct.1949 a fost condamnat la 6 ani prin Sent.nr.49-21-01-1950 . '

ROSET Tudor zis Ciorei, năs. 1922, fiul lui Petre, a fost condamnat la 20 de ani prin Sent.nr. 49/25-01­1950 .a fost arestat pe 5-03-1949.

SMULTEA Gheorghe, elev la scoală comercială din Teregova a fost arestat pe 22 Feb.1949 si executat pe 2-08-1949.

SMULTEA Horia, ţăran din Teregova a fost împuşcat mortal pe 11 Martie 1949 la sălaşul de la Cracul Farcului(com .Fenes).

SMULTEA zis Crisu , n.1900, ţăran din com.Teregova,, arestat pe 17 Feb.1949 tata a 6 copii (Maria, Grigore, Ion, llie, Traian şi Nicolae) a fost condamnat la 6 ani prin Sent .nr .49/25-01-1950 .

SPATARESCU Ion, născut 1915 din com.Teregova, tatăl unui copil(Marta) , a fost arestat.

SPATARESCU Ştefan , n.1919, din Teregova, tatăl unui copil .arestat pe 1 Aprilie 1949 a fost condamnat 1 an prin Sent.nr.49/25-01-1950 .

STEPANESCU Călina din Teregova arestata a fost obligată să vină martoră la procesul din 25 ianuarie 1950.

STEPANESCU Petre zis Vlaicu, n.ll-04-1923 din Teregova arestat 10 Martie 1949 a fost condamnat la 2 ani prin Sent.49/25-01-1950.

STEPANESCU Traian zis Vlaicu, tatăl lui Petru, născut 3-01-1901 la Teregova, arestat pe 10 Martie 1949, a fost condamnat 1 an prin S .49/25-01-1949

STEPANESCU Ştefan, n.4-01-1919 în com.Ibănesti-Dorohoi , domiciliat în com.Teregova arestat pentru găzduirea lui Stoichescu Pavel si Ionescu Gheorghe.

STOICHESCU Gavrilă, zis Hugda, n.25-03-1927 în com.Teregova, a fost condamnat la 1 an în 1947 pentru activitate legionară si rearestat pe 10-03-1949 si condamnat la 6 ani prin Sent.nr.49/25-01-1950.Avea o fată pe Călina.

STOICHESCU Horia zis Oica, n.l897 din com.Teregova , tată a 6 copii(Maria, Călina, Tasia, Petru, Valeria si Cătălin), arestat pe 5 Martie 1949 a fost condamnat la 1 an prin Sent.49/25-01-1950.

STOICHESCU Ion, zis Oica, născut 1914 , târan din Teregova , arestat 2-03-1949 a fost condamnat la 10 ani prin Sent.49/25-01-1950.

STOICHESCU Pavel, zis Stirban, n.l917 din com.Teregova arestat pe 5-03-1949 a fost condamnat la 25 ani M.S.prin Sent.nr.49/25-01-1950.

STOLOJESCU Petre, mecanic din com.Cuptoare-Crusovăt a fost arestat pe 19-02-1949 si a fost condamnat.

SULEA Miron din com.Borlova avea un sălaş în care se adăposteau partizanii, între comunele Borlova si Zlagna, pus în urmărire.

TÂRZIU Nicolae, învăţător diu com.Iablanita arestat în Martie 1949 în legătura cu comandorul Petre Domăsneanu si Spiru Blănaru.

TÂRZIU Ion, ţăran din Crusovăt, membru organizaţiei legionare, curierul comandorului P.Domăsneanu arestat în Martie 1949.

URECHIATU Ion, lăcătuş din com. Crusovat sprijinitor al partizanilor.

VADRARIU Tudor, pădurar din com.Mehadica arestat pentru nedenunţare.

VELA Ion, zis Boieru, n. 20 nov. l897 încom.Teregova , tată a 6 copii (Gheorghe, Jurj, Maria, Călin, Marta si Elena), arestat pe 5 Martie 1949, a fost condamnat 5 ani prin Sent.nr.49/25-01-1950. VUCULESCU Petre zis Nisiporescu, n.l9l6, ţăran din Luncavita, a fost arestat.

ARESTAŢI DIN LOTUL ION - U T A - PETRE DOMASNEANU

ANGHEL Nicolae, neştiutor de carte din Domasna, arestat in Dec. 1949; i-au smuls unghiile de la picioare si a făcut 5 ani.Băiatul i-a fost si el arestat si nepotul ADAM Sever, lt.Colonel din Lugoj . a fost arestat pentru legaturi cu I.Uta.

ANCULEA Horea, morar din com.Horea a fost arestat pentru sprijin. ARMAS Nicolae, tăran din com.Cornereva, sprijinitor a fost arestat. ARMAS Pantelimon, ţăran din Domasna, născut 1924, sprijinitor arestat.

ARMAS Nistor zis Gârbin, târan a fost rănit la Cracul Stânei, spre Cornereva si a reuşit sa scape, pierzând mult sânge pe zăpada si i s-a pierdut urma.

BĂCILA Ioan ţăran din Valea Bolvasnita a fost convins prin informatorul securităţii recrutat din comună, să se predea si a fost dus la securitatea din Caransebeş unde a intrat în anchetă.

BĂSULESCU Dumitru, ţăran din Valea Bolvasnitei, folosit curier a fost arestat pe 7/8 Feb.1949, proprietarul sălaşului a fost prins împreuna cu comandorul Petr Domăsneanu după declaraţiile lui Băcilă Ion după arestare.

BĂSULESCU Ilie, ţăran din com.Valea Bolvasnitei a fost arestat ca sprijinitor.

BIOA Ilie, ţăran din com.Teregova, informator si şantajist, mergea pe la ţărani si-i ameninţa că daca nu-i dau ţuică si bani îi denunţă.A fost arestat si el si condamnat 5 ani a trecut prin Peninsula unde făcea pe informatorul administraţiei si al ofiţerului politic Chirion.

CAREBA Dionisie , ţăran din com.Borlovenii Noi , gazdă si curier al colonelului Ion Ută a fost arestat în noaptea 7/8 Feb.1949 prin trădarea lui Andrei Vadrariu într'un sălaş de la Mehadia spre Bozovici, odată cu col.Ion Ută. Era născut în 1912, avea o fata(Ana) si a fost condamnat 10 luni cu Sent.1507/21-11-1949.

CAREBA Meilă, proprietarul sălaşului unde era adăpostit Ion Ută a murit în luptă cu securitatea pe 7/8 Feb.1949.

CAREBA Gavrilă , ţăran din com.Borlovenii Noi a fost arestat pentru legaturi cu col.Ion.Ută.

CERNESCU Nicolae, sublocotenent disponib., funcţionar la Văliug, era originar din Cornereva si prin el urmărea col.Ion Ută sa extindă organizaţia de partizani si în jud.Caras.

CRISTESCU P.Dumitru, cojocar din com. Domasna arestat pe 21 Mai 1949 a fost condamnat 4 ani si a trecut prin temniţele din Caransebeş, Timişoara, Gherla si munca forţată de la Poarta Albă de unde s'a eliberat pe 30-04-1953. ' '

CRISTESCU Ianos, n.l929 la Caransebeş arestat în Feb.1949 a fost condamnat.

CRISTESCU Ghită din Caransebeş a fost împuşcat în 1950 la Timişoara.

CRISTESCU Ilie zis Voica din comuna Domasna a murit în lupta cu securitatea pe 7/8 Feb.1949 odată cu col.Ută, în acelaşi loc.

DAVIDESCU Grigore, absolvent de liceu făcea legătura între col.Ion Uta si lt. col. Adam Sever din Lugoj. A fost condamnat.

DANIELESCU Gheorghe, târan din com. Valea Bolvasnitei , curier si gazdă a fost arestat pe 7/8 Feb.1949 împreună cu comandorul Petre Domăsneanu.

DOMASNEANU Petre, comandor, trecut la executaţi pe 2-08-1949. DRAGANESCU Ion din Cornea, a fost arestat ca sprijinitor.

DRAGHICESCU Pavel din com.Valea Bolvasnitei a fost condamnat pentru găzduirea col.Ion Uta. DRAGULESCU Serafim, colonel în rezerva din Plugova, arestat pe 3 Feb.1949 pentru pretinse legături cu col.I.Ută si comandorul P.Domăsneanu. A făcut 4 ani.

DUICU Ion, din Domasna a murit în luptă la Pietrele Albe pe 22-02-1949.

DUICU N Nistor, din com.Domasna a participat la luptele de la Pietrele Albe din 22 Feb.1949 reuşind să se retragă si a continuat cu Nicolae Ciuricu lupta de partizan. A fost împuşcat mai târziu în luptă , pe 28 august 1952. Era născut pe 20-01-1920.

DUIGU Petre, n.1926 la Domasna a fost arestat după lupta de la Pietrele Albe si condamnat la 25 ani s'a eliberat în 1964 cu decretul de graţiere.

DUIGU Samoilă din Domasna cel de al patrulea frate a fost arestat în Martie 1949 si condamnat 3 ani prin Sent.nr.15O7 din 21 Noiembrie.

FERESCU Cârstea , ţăran din Cornereva a fost arestat în Martie 1949.

GURGU Mihai din Caransebes, colonel în rezervă, arestat pe 8 Feb.1949 pentru legaturi cu col.I.Ută si condamnat în 1950.

GURAN Petre, ţăran din Mehadica, nâscut în 1914, tată a 2 copii a fost arestat în lotul partizanilor. IDVOREANU Ileana, funcţionară din Lugoj a fost arestată în Feb.1949 pentru legături cu organizaţia col.I.Ută.

ILITESCU Gheorghe, pensionar CFR din com.Globul Rău a fost arestat în Feb. 1949 pentru legături cu col.I.Ută.

IRIMESCU Pantelimon, ţăran din com.Luncavita a fost împuşcat pe 8 Feb.1949 în luptă alături de col.Ion Ută;

JUCU Constantin, cărăuş din Lugoj a fost arestat pentru legături cu I.Uţă.

JUCU Dandu, din com. Răchita de lângă Făget, fost senator P.NT., urmărit după alegerile din 19 Nov.1946 a stat ascuns cu col. Ion Ută si avocatul Ion Târziu si în anul 1947 s-au despărţit stând ascuns în Lugoj si prin 1952 arestat a murit la închisoarea Aiud.

LUMINOSU Gheorghe, cârciumar din Lugoj asasinat pe 2-08-1949.Trecut.

MUTASCU Fus a reuşit să scape din încercuire pe 8 Feb. 1949 în încercuirea colonelului Ion Ută. A continuat lupta si a murit împuşcat pe 28-11-1954 în pădurea de lângă Văliug(Caras) în luptă cu securitatea. MURARIU Zevedei, profesor din Lugoj arestat în legătură cu Ion Ută. NICOARA Ion, învăţător din com.Cănicea arestat pentru legături cu I.Ută. NICOARA Petre, student din Iablanita a fost arestat în Feb.1949. PAU Ion, cârciumar din Lugoj arestat pentru sprijinire. SURU Toma, preot din com.Verendin arestat pentru legături cu col.I.Ută. SANDRU Petre, ţăran din com.Cornea a fost arestat ca sprijinitor. TALPES Samson, comerciant a fost arestat. TARCO Dumitru, fost perceptor din Lugoj arestat ca sprijinitor.

TOTIR Constantin, învăţător din Lugoj, secretarul organizaţiei PNT -oraş, a fost arestat pentru legături cu partizani si sprijin.

TÂRZIU Ion, avocat din Lugoj, secretarul general PNT al judeţului Severin, a stat cu col.I.Ută si Aurel Vernichescu pe la sălaşe si după 19-03-1949 a plecat în Arad unde a stat ascuns până în 1952 când arestat si condamnat pe viată a ajuns la Aiud unde a murit în 1958.

VADRARIU Andrei, ţăran din Mehadica a stat cu col.Ută şi în seara de 7 Feb. 1949 s'a dus si a trădat securităţii locul. A servit de călăuză si la sfârşit a fost condamnat 5 ani.

VLADESCU Mircea rănit în lupta alături de col.I.Ută pe 7/8-02-1949, tată a trei copii( Ioana, Iconia si Mircea).A fost condamnat la 20 ani prin Sen. nr.1507/21 Nov.1949.

VELTANESCU Grigore, ţăran din com.Globul Craiovei a fost arestat în 7 Feb..

1949 într-un grup de 51 de arestaţi si a declarat că la sălaşul lui Andrei Paraschiv sunt ascunşi 2 Partizani împreună cu 10 jandarmi a mers la sălaşul denunţat si au fost arestat 4 partizani.

VOICA Ilie a fost împuşcat mortal în dimineaţa de 8 Feb.1949 alături de colonelul Ion Ută.

VLADESCU Maria, care avea soţul care fusese arestat, avea legătură cu grupul partizanilor Isfănut , a fost infiltrată de Budescu Iosif(urmărit si făcut informator) reuşind să fie depistaţi în vara 1953.

VADRALIU Lazăr, din grupul partizanilor lui Isfânut Dumitru, continuând acţiunea a fost arestat în 1953.

VULPES Gheorghe, ţăran din com.Oornereva a fost arestat în Feb.1949 ca sprijinitor al grupului Ion Ută.

VULPES Petru, ţăran din com.Cornereva arestat pentru sprijinirea lui Ută.

UTA Ion, n.22 Dec.1891 la Caracal. A participat la Campania din Bulgaria în 1913, a fost comandantul Reg. 17 infanterie Lugoj în 1940 si după rebeliunea legionara a fost numit prefectul jud.Severin, funcţie deţinuta până la 31 Oct. 1943 când a demisionat, iar peste o luna a ieşit din armată. A activat în PNT ca şeful organizaţiei oraşului Lugoj si în Sept.1946 în plină campanie electorală i s-a cerut condamnarea pentru că sătenii din Balint bătuseră un comunist care veniseră să perturbe manifestaţia ţăranilor împotriva comuniştilor . Împreună cu Ion, Târziu si Aurel Vernichescu s-au retras în sălaşele din jurul Vârciorovei, iar în Sept.1948 s-a retras în regiunea muntoasă a Semenicului organizând un grup de partizani care colabora cu comandorul Petre Domăsneanu si Spiru Blănaru. Trădat de Andrei Vădrariu din Mehadia a fost împuşcat în luptă pe 8 Feb. 1949 împreună cu încă 3 partizani.

VĂDRARIU Andrei, din Mehadia, trădătorul grupului Ion Ută, după ce i-a dus pe jandarmi la locul unde se găseau partizanii a fost arestat si el si condamnat la 5 ani. De fapt cam aceiaşi soartă au avut-o toate iudele.

Aceşti luptători neînfricaţi ai Banatului au fost numai o parte. Satele gemeau sub teroarea securităţii."De la Caransebeş la Orşova toată întinderea era controlată de un batalion de securitate si o patrulă de avioane."

Andrei Pătru, copil de 14 ani îsi aminteşte: "eram cioban la oi....Pe mine m-au bătut să spun ce-am văzut. Erau mulţi cu arme si mă trânteu pe jos si mă articulau cu cizmele...Pe bunicu l-au arestat si i-or tras unghiile de la mâini si de la picioare, că de ce o dus haine si mâncare la partizani. Săracu moş a făcut 5 ani . Si pe tata l-or dus la Timişoara si l-au nefericit acolo, nici nu mai putea vorbi că l-au bătut cu un cauciuc. Aici la Domasna era mare frică atunci.

Nu aveam voie să ieşim în stradă nici după apă. Seara, după ora 9 eram prinşi, eram duşi cu duba si până dimineaţa ne băteau ca să spunem pe cine am văzut. Odată m-or prins la horă, m-or dus la postu'de jandarmi să le spun de unu  Sfârloagă . Io nu le-am zâs nica . Şapte ofiţeri stăteau la o masă si tapau la mine. Mi-o stat inima-n gât, da tot n-or scos nica de la mine."

Atanase BERZESCU, coordonator între Spiru Blânaru si col.Ion Ută: "La Pietretrele Albe au fost cele mai mari lupte din tot partizanatul românesc: 33 de oameni contra unei companii de securitate. Focul a fost continuu, de la 15,30 până după, miezul nopţii. Cu doar 2 pierderi, în timp ce tabăra adversă (securitatea) îşi încărca morţii în căruţe". Mois (călăul securităţii) recunoaşte că partizanii erau putini dar înfrăţiţi cu terenul. Securitatea avea în spatele ei tancurile ruseşti iar partizanii, codrul si pe Dumnezeu".

Ion DUICU îsi reaminteşte că Spiru Blănaru a ordonat: Nu mai trage Ioane cu mitraliera că-i omorâm pe toţi românii ăştia. S-a trecut la pistoale, astfel, din toată compania nu mai rămânea nimic ... "

Petre DUICU unul dintre cei 4 fraţi eroi care au luptat la Pietrele Albe îsi aminteşte: "Săraca mama si pe ea or anchetat-o, dar n-a recunoscut nimic. Or bătut-o sa spună ca ştie despre noi, dacă are legături cu noL. Eram cu Românu Petru când m-au prins. Am vrut atunci să mă împuşc, să nu ajung viu în mâna lor. Ne-or legat de mâini si de picioare între două mese, atârnaţi de un par si ne loveau cu ce apucau. Iar la Timişoara în clădirea securităţii am vrut să mă spânzur. Nu mai puteam suporta chinurile....M-am spânzurat si n-am murit. Aveam picioarele umflate, nu mai puteam suporta...Am stat închis 14 ani si jumătate."

Maria povesteşte îndurerată după o jumătate de veac despre moartea fratelui Ion Caraiman: "In seara aia nimeni n-a dormit. Toţi erau la fereşti. Neaua era albă , luna era plină. Se vedea ca zaua. l-or adus târându-l de picioare. Când pe mumă-sa or pus-o să-l atingă era cald încă. După aia l-or cărat la Armenis si-o stat acolo aruncat în stradă. i-or luat bocancii din picioare si hainele de pe el. Nici cruce n'are bietu' frate'mio.."

REZISTENTA ARMATA DIN BANAT, RAMURA VARCIOROVA

Cauzele care au generat solidaritatea anticomunista:

--Comportamentul trupelor de "ocupaţie" sovietice si al oportuniştilor care s-au pus la dispoziţia lor dezlănţuind teroarea si jaful populaţiei.

--Regimul instaurat prin forţă de URSS a căutat să se legitimeze printr'o parodie de alegeri pe care le-au furat si falsificat cu neruşinare.

Această atitudine împotriva populaţiei si bineînţeles a voinţei naţionale a făcut ca ţăranii să riposteze si înainte si după 19 Noiembrie 1946.

Speranţa salvării si intrării în legalitate se îndrepta spre Iuliu Maniu si marea majoritate (peste 80%) au dat votul Partidului National ţărănesc. Fiind prinşi cu furtul voinţei lor exprimate prin vot secret si împotriva minciunilor neruşinate pe care le spuneau, oamenii au reacţionat prompt.

Intr-o astfel de întâlnire a reprezentanţilor P.N.T din com. Balint.jud.Severin, la care fruntaşii PNT, Ion Târziu, Aurel Vernichescu, Ion Ută si Dandu Jucu prezentau programul partidului - a sosit, o maşină împrumutată de la fabrica de ţiglă "Muschong" din Lugoj si au început să provoace strigând: votaţi soarele. Unul din ei a fost rănit de săteni si seara a murit.

Făcându-i vinovaţi, fără motiv, pe vorbitori care în acelaşi timp erau si candidaţi pe listele de deputaţi, s-a cerut de câtre autorităţile comuniste arestarea lor si condamnare. După o anchetă superficială pentru că nu aveau motive de reţinere, de la Timişoara au fost puşi în libertate până la proces. Acesta n-ar fi trebuit să aibă loc, dar aşa erau ordinele autorităţilor comuniste.

Şeful legiunii de jandarmi, locotenent colonel Ştefan Popescu i-a sfătuit să dispară fiindcă se fac presiuni pentru a fi condamnaţi. Au mai stat câtva, că se apropiau alegerile din 19 Nov.1946 si puţin înainte de acestea, ing.Aurel Vernichescu, avocatul Ionul Târziu si colonelul Ion Ută si-au luat raniţele în spate si suiţi în trenul ce mergea spre Orşova au coborât în gara Cârpa. Fostul senator Dandu Jucu rămăsese ascuns la nişte prieteni din Lugoj. Cei trei, încet încet au pornit la drum trecând prin satul Bolvasnita, fără să oprească si au poposit la intrarea în Vârciorova, sub umbra unui nuc stufos, răcorindu-se pe fată din apa unui firav fir de apă ce mai şiroia în acel an secetos .

CINE ERAU CALATORII:

Ion Târziu , renumit avocat din Lugoj, secretarul organizaţiei judeţene PNT al cărei preşedinte era Emil Ghilezan, un om curajos si foarte popular.

Ion Ută, născut pe 22 Oct.1891 la Caracal, a făcut campania din 1913 în Bulgaria, apoi primul război mondial şi în 1940 a fost numit la comanda Reg. 17 Infanterie Lugoj , iar pe 19 Ianuarie 1940 până la 31 oct. 1943 a deţinut funcţia de prefect al judeţului Severin. După 23 Aug: 1944 a ocupat funcţia de preşedinte a organizaţie PNT din oraşul Lugoj. După "incidentul" de la Balint, împreună cu ceilalţi au fost trimişi sub escortă la Timişoara si după ancheta preliminară, până la proces lăsaţi liberi, dar sfătuiţi să dispară.

Aurel Vernichescu , n.24 Mai 1898, inginer agronom, fost directorul Camerei agricole din jud.Severin (stabilit în Lugoj), fiul preotului Martin Vernichescu un patriot deosebit care sub austro-ungaria a militat în rândurile Partidului National si după condamnarea memorandistilor a cunoscut si el schingiuirile din temniţele de la Budapesta si Seghedin, continuând să sprijine Unirea si apoi până la moarte P.N.T-ul. A avut trei copii, pe Aurel si două fete. Una, Aurelia căsătorită cu Sergiu Morariu , directorul Băncii agricole din Orşova, fost deputat PNT în timpul guvernării din 1928-1931(amândoi arestaţi si trecuţi din închisoare cu D.O. la Rubla pe Bărăgan, si a doua fată, căsătorită cu un colonel, căzut prizonier şi mort în lagărele de exterminare din URSS.

Aceştia erau cei trei, care după ce s-au răcorit la marginea satului Vârciorova, s-au oprit In mijlocul satului, în fata casei cele mai arătoase si au bătut la poartă. A apărut o bătrână de 77-78 de ani, mică de stat dar cu o privire ageră , le-a deschis, si-a îmbrăţişat îndelung feciorul si i-a poftit pe cel trei în casă. Era bătrâna preoteasă care-si trăia acele zile, nu prea liniştite pentru tară, în casa părinteasca clădită de tatăl ei , preotul Dumitrescu mort în 1908, iar soţul, părintele Martin venise din comuna Cârpa de unde era de origine.

In această casă îndestulată si-au început existenta de proscrişi ai regimului comunist, puşi sub urmărire după furtul alegerilor din 19 Nov.1946 în vederea lichidării tuturor adversarilor regimului de venetici.

După plecare lor din Lugoj, col. Ştefan Popescu, şeful legiunii de jandarmi, l-a chemat pe Constantin Jumanca, tânăr din Vârciorova ce-si. făcea armata în termen la jandarmi si cunoscându-l ca om de mare caracter i-a spus că-l mută la postul de jandarmi din com. Cârpa, unde era la 7 km.de casă având obligaţia să vegheze asupra celor trei si. să le transmită ce era nevoie din partea lui . I-a dat si trei puşti mitralieră, una pentru fiecare ca să le aibă ca apărare, fiindcă dintre ei , numai colonelul lor, Ută avea un parabelum.

Nici nu s-a sfârşit luna Noiembrie si Constantin Jumanca a fost chemat la legiune unde colonelul i-a spus să le comunice că au fost puşi sub urmărire si e bine să-si schimbe locul. Colonelul avusese grijă ca la postul din Cârpa să fie un adjutant, pe nume Cioclov pe care l-a înştiinţat să colaboreze cu Constantin Jumanca în ajutorarea celor trei.

Iarna fiind pe aproape n-au avut timp să-si găsească adăpost prin pădure si au apelat la Nicolae Dare, bun cunoscut al familiei Vernichescu si care avea sălaşul la marginea pădurii. De abia s-au mutat si agenţii siguranţei au si vizitat pe bătrâna preoteasă, dar n-au găsit nimic suspect. Dar siguranţa nu s'a mulţumit. A trimis un agent care s'a angajat ca slugă la un fost primar ce era prieten cu familia Vernichescu si sluga nouă, săptămânal făcea un drum până la Caransebeş, probabil pentru a tine la curent stăpânii cu veştile adunate.

Pentru că noua gazdă era un om mai nevoiaş , cei trei au angajat un om de încredere, pe Nicolae-Lae Stângii zis Picicu. Era un ţigan muncitor si foarte cinstit care a acceptat cu bucurie să meargă săptămânal la Lugoj si să care câte o raniţă cu alimente si în special carne de la măcelarul Luca. A făcut acest serviciu până în Martie 1949, aprovizionându-i peste tot unde-si schimbau locul. Armele pe care le-au avut nu le-au folosit, nici împotriva mistreţilor, pentru a nu atrage atenţia prin zgomotul lor.

Nu la mult timp după alegerile din 19 Nov., colonelul Ştefan Popescu înaintat în funcţie a ajuns la Timişoara. A avut grijă să-l pună la curent pe înlocuitorul lui, maiorul Ion Corciova, cu situaţia celor trei. In toamna anului 1947 maiorul însoţit de căpitanul Mateescu au venit la Vărciorova si au stat de vorbă cu cei trei în casa lui Constantin Jumanca-îngerul lor păzitor.

In primăvara anului 1947, au hotărât să se mute si ing.Aurel Vernichescu a luat legătura cu Mogos Ivănescu, om de încredere, pe care-l cunoştea de când mergeau la vânătoare si acesta le-a pus la dispoziţie un sălaş, cu două încăperi, care se găsea la 8 km., la punctul "Pojorîta", unde s'au simţit mai bine, puteau să se si mişte. Alimentaţia era mai greoaie, Lae Stângii ducea mâncarea la Mogos acasă, iar acesta o aducea cu calul la sălaş.

Numărul "partizanilor" de la Pojorîta a crescut la patru. Mogos Ivănescu avea un nepot de soră, pe Miron Ivănescu din comuna vecină Borlova, care dezertase din armată , cu o carabină Z.B., si pe care unchiul l-a alăturat celorlalţi.

In toamna anului 1947 s'a hotărât de "sus" să se facă razii în toată tara, în regiunile unde erau semnalaţi "partizani" pentru a fi arestaţi. Maiorul Ion Corciova l-a anunţat pe Constantin Jumanca să-i muta pe cei urmăriţi. In comună a sosit adjutanţii Cioclov, cu plutonierul Fleancu de la Otelul Roşu si opt jandarmi între care se aflau si agenţi ai siguranţei. De cazarea si mâncarea celor zece s'a ocupat Constantin Jumanca si lucrurile bine aranjate au mulţumit pe toţi. După trei zile, căutătorii, au plecat mulţumiţi ca nu avuseseră probleme.

Dar veştile se adunau si din alte parti. Jandarmii si pădurarii răscoleau desişurile pădurii , între Petrosnita, Bucosnita pe valea Golotului; până spre creasta Nemanului Mare, în căutarea tăbăcarului Nicolae Crestoi si a tâmplarului Ion Brânzei care sălăşluiau împreună cu Filon Verca(evadat de la curtea marţială a Timişoarei, refăcând legăturile mişcării legionare si ascunzându-se prin viroagele de nepătruns ale Semenicului. Si-i vor căuta mereu.

Cât au stat la Pojorîta "cei patru" au cunoscut un pădurar, petre Jumanca zis Neagra(născut la Vârciorova în 1920 si care le-a pus la dispoziţie un sălaş pe raza cantonului său, la numai 4 km. distantă de Vârciorova, la punctul numit "Ogaşul cireşilor" si unde îi venea si lui Lae Stângu mai uşor să-i alimenteze. Au stat câtva timp pană ce într'o zi a trecut pe acolo un cioban cu o turmă de oi si de teamă să nu-i. denunţe s'au reîntors la Pojorîta.

Nesiguranţa începuse să pună stăpânire pe munte mai ales că după vânzarea de către Vasile Comau (venit si el din Germania) , a curierului Dragos Hoinic, ce făcea legătura cu occidentul, s'a trecut pe 15 Mai 1948 la arestarea a circa 5000 de legionari , în toată tara, desfăcându-se pactul dintre Nicolae Petrasu şi Teohari Georgescu. Poterile erau din ce în ce mai dese, devenind anexele jandarmilor(ochii si urechile stăpânirii) iar numărul informatorilor mărindu-se în lumea statelor, unde şantajul si banul începuse să corupă.

Intr-o astfel de atmosferă, pe 9 Iulie 1948 mult căutatul Filon Verca s-a pomenit înconjurat de 7 ţevi de puşti, printre mânuitori depistând pe plutonierul major de jandarmi Cojocari , caporalul Dragomir, pădurarii Madincea, soanda s.a, Fusese arestat si avea buletin pe numele de Ion Moraru din com. Leucusesti la circa 30 km.de Lugoj. Intrat pe mâinile chestorului Kling Zoltan(fost geamgiu) si a comisarului Anghelescu , unul mai ticălos decât celălalt. Lăsăm acest grup trimis de la Lugoj în torturile lui Mois Aurel Ambrus Coloman, de la si­guranţa din Timişoara si ne întoarcem la"cei patru" din regiunea Vârciova.

Lae Stângu împreună cu tatăl său, plecat în luna August la poalele muntelui Tarcu pentru confecţionarea câtorva mii de bucăţi de şindrilă pentru acoperiş. Pentru a schimba decorul si a se mişca fără frică si mai ales pentru a se grăbi confecţionarea s-au dus si "cei patru" partizani daţi în urmărire. Acolo nu mai erau deranjaţi de ciobanii cu oi din cauza pădurii seculare, fără iarbă de păscut .

După terminare, în Septembrie s-au întors la Pojorîta unde s-a început iar aprovizionarea cu calul. Dar si raziile erau mai accentuate si mai dese deoarece Filon Verca reuşise să evadeze pentru a doua oară de la Timişoara si era căutat peste tot, cu asiduitate, mai ales că masivele păduroase unde se adăposteau erau vecine . Două rude apropiate ale lui Aurel Vernichescu, adică Zărie Vernichescu si Petru Murgeală au venit la Pojorîta spre sfârşitul lui Septembrie 1948 si i-au invitat să poposească si la sălaşele lor situate pe teritoriul com.Cârpa. S-au dus si nu au regretat pentru aceste rude fiind înstărite i-au omenit cum se cuvine si cu de toate încât n-a mai fost nevoie de ajutorul lui Lae Stângu.

O altă grupă de partizani legionari ce acţiona, în fază de organizare, în regiunea Băile Herculane-Orşova a fost arestată începând din 5 Sept. 1948 cu Marineasa Zagaria până la 20 Nov când după arestarea lui Petchescu Ion, maiorul Kling Zoltan a întocmit dosarul de trimitere în judecată. Unul din principalii membri ai organizaţiei, cristegu Gheorghe, tâmplar din Plugova a fost omorât pe 29 Oct. 1950 la Lugoj în temniţă de către criminalul Kling Zoltan.

CEI PATRU AU RĂMAS TREI

După instalarea în sălaşul de la Cârpa, colonelul Târziu i-a părăsit si a plecat în regiunea Globu Craiove-Borlovenii Noi unde acţiona cu un grup de 30 de ţărani. Tot în toamna anului 1948, pe 12 Noiembrie s-a retras în munte si comandorul Petre Domăsneanu care cu un grup mic s-a ataşat lui Spiru Blănaru care se organizase în jurul comunei Teregova.

Cei trei rămaşi în jurul comunei Cârpa si-au continuat existenta peste iarna destul de grea, în care tânărul Miron Ivănescu s-a îmbolnăvit de o boală gravă de plămâni. In timpul unei nopţi geroase a fost adus cu sania doctorul Jurca de la Caransebeş.Nu s-a putut face nimic si a fost nevoie să fie transportat tot cu sania la un cunoscut din Caransebeş unde a fost tratat până la vindecare.

Intensificându-se urmărirea partizanilor , pe 21 Ianuarie 1949 s-a insituit Comandament unic la dispoziţia generalului Ion Băjenaru (comandantul zonei) si din care făceau parte lt.col.Ambrus Coloman si maior Mois Aurel. Acest organ va raporta zilnic generalului Pintilie Gheorghe( Bodnarenco Pantiusa). La dispoziţie li s-au pus Batalionul 5 securitate la Caransebeş si Batalion 9 securitate la Orşova. Toate satele au fost împânzite cu militari si prin şantaj se recrutau informatori chiar si din rândurile familiilor celor retraşi în munte.

Nu din întâmplare, la Timişoara se formează un grup care "iniţia" o lovitură de stat armată, prin ocuparea autorităţilor din Arad , Timisoara , Caransebeş si blocarea accesului feroviar pe valea Timişului până la Arnenis. In vederea acestui scop au fost trimişi în Feb. 1949 la. Vârciorova Tănase Ion , popovici Gheorghe, Ungureanu Teodor si Voichita Constantin(din Vârciorova originar). Prin intermediul unui bun gospodar din Vârciorova, Ion Dalea zis Cioca, au reuşit să-i aducă pe Aurel Vernichescu si Ion Tărziu de la sălaş în casa lui Ion Jumanca , în sat, unde au stat de vorbă asupra acţiunii ce intenţionau s-o declanşeze. Au fixat chiar data 18/19 Martie .De la Timişoara au mai venit o dată interesându-se dacă ştiu de acţiunea grupului lui Ion Ută si oameni pentru a ocupa autorităţile din Caransebeş.

De fapt datorită informatorilor , trupele de securitate au pornit atacul împotriva partizanilor si numai în noaptea de 7/8 Feb. 1949 au fost distruse trei puncte de adăpostire a partizanilor:

1 . In com. Globul Craiovei la locuinţa lui Paraschiv Andrei a fost capturat partizanul Grozăvescu Petre zis Dragu, de către securistii slt.Giuchici Rista conduşi de o călăuză.

2. In aceiaşi noapte spre orele 2, securiştii însoţiţi de o călăuză de la Ocolul silvic Mehadia sub comanda plutonului slt.Sărăteanu Vasile, au mers pe Valea Bolvasnitei la sălaşul lui Dumitru Bosulescu zis Radoslav unde au arestat pe comandorul Petre Domasneanu cu încă două persoane.

3. Tot în aceiaşi noapte, în urma trădării lui Vădrariu Andrei si tot de la Mehadica au pornit 20 de securisti conduşi de maiorul Corapciu Pamfil, care către ora 6,45au ajuns la Poiana Baciului, la sălaşul lui Careba Meilă unde în timpul luptei ce s-a angajat a fost împuşcat colonelul Ion Ută cu încă 3 partizani.

Mai notăm, tot fără a intra în amănunte că pe 22 Feb. 1949 a avut loc lupta de la Pietrele Albe (la 8 km.de Teregova) între grupul partizanilor conduşi de Spiru Blănaru si securitatea condusă de slt.Airoaei Gh.Vasile căzut grav rănit în luptă.Din partea partizanilor au dost împuşcaţi Petre Anculia si Ghită Ungureanu si prinşi Nicolae Ghimboase si Gheorghe Smultea pe când securitatea a avut 3 răniţi. Restul partizanilor s-au retras în noapte, s-au împârit în diferite direcţii şi a început urmărirea lor.

Pe 6 şi 7 Martie a avut loc urmărirea unor partizani si la punctul "Cracul Stânei" (22 km. vest de Cornereva; a fost împuşcat Izbasa Horia din Cănicea si a scăpat rănit Nistor Armas zis Gârbin.

Intre 11 si 13 Martie a avut loc ciocnirea dintre grupul Spiru Blanaru si securitatea condusa de cap. Mihălcescu Gheorghe ajutat de 3 plutoane. Acţiunea în urma trădării socrului lui Ion Caraiman a avut loc la sălaşele de pe Cracu Farcului la circa 2 km. de com Fenes. Au fost împuşcaţi Caraiman Ion, Berzescu Ion si Smultea Horia. Rănit, Spiru Blănaru a fost urmărit până a fost prins.

La aceste acţiuni de lichidare a grupului de partizani din Semenic a participat si compania de securitate condusă de căpitanul Trandaf Narcis. De subliniat că acest căpitan a fost arestat după aceia, de la Oradea si a trecut prin mina de plumb de la Baia Sprie unde a întâlnit pe unii dintre cei urmăriţi de el si arestaţi .

Acţiunea de "lovitura de stat" din 18/19 Martie 1949

Am pus sub semn de întrebare această acţiune deoarece ea se năştea odată cu deplasarea forţelor securităţii în cadrul Comandamentului Unic în vederea lichidării partizanilor din Semenic. Si această ideie "se naşte"la Timişoara si Arad unde Tănase Ion (născut în corn Bratovoieşti -Dolj Impreună cu Popovici Gheorghe(din Sângiorgiu jud.Timis), Ungureanu Teodor(fost gardian public originar din com.Petricani-Iaşi si Volchita si Voichita Constantin hotărăsc să dea lovitura de răsturnarea regimului.

A făcut si un manifest pe care l-a dat si în satul Checsa lui Giulvezau E.Ion(n.l925) Pe care l-a declarat la arestare. Manifestele au fost scrise de el si sapirografiate iar la multiplicare l-a ajutat si Popovici Gheorghe. A luat legătura si cu Bucurestiul unde a contactat pe Florea Stefănescu si Corbu Constantin. Planul de ocuparea instituţiilor din Arad a fost conceput de Tănase Ion împreună cu avocatul Bugariu B.Vasile, născut la Arad in 1913 .

In ceea ce priveşte armamentul la locuinţa lui Popovici Gheorghe s-au "depozitat 4 pistoale, un pistol automat si 15-16 grenade. Iar formaţia de acţiune era formată din 11 oameni. Aceasta era situaţia în seara de 17 Martie 1949 când s-au convocat oamenii ca să li se citească ordinul scris de către Bugariu Vasile trimis de Tănase Ion si prin care se cerea trecerea la ocuparea instituţiilor si arestarea conducătorilor autorităţilor.

A doua zi , pe 18 Martie 1949, Constantin Jumanca a fost trimis de Aurel Vernichescu la Timişoara să ia legătură cu colonelul Ştefan Popescu si la Lugoj cu maiorul Ion cărora să le transmită mesajul ca să oprească unităţile în subordine ca să lupte a doua zi când vor trece la ocuparea autorităţilor din Caransebes. Dar ceea ce nu se ştia, era faptul că şeful miliţiei Severin-Ion Corciovu -participase la uciderea grupului colonelului Uta si la prinderea comandorului Petre Domasneanu.

Seara de 18 Martie când se întorcea spre casă Constantin Jumanca, la marginea comunei Cârpa a văzut 8 camioane încărcate cu armată ce se îndreptau spre Vârciorova. Un cunoscut din acest sat l-a oprit să doarmă acolo spunându-i că la Vâciorova a intervenit armata.

Din raportul securităţii semnat de col. Ambrus Coloman adresat lui Pintilie Gheorghe reiese că în noaptea de 18/19 au coborât de la Sălaş, ing.Aurel Vernichescu, lonut Târziu, Miron Ivănescu, fostul prim procuror Sebastian Crasnaru si alţi câţiva săteni, în casa ţăranului Ion Jumanca din Vârciorova.

In cursul zilei de 18 Martie au fost arestaţi Cristea Gheorghe si Victor C. Bisericosul amândoi din Vârciorova, socotiti curieri de legătură ai partizanilor. S-a aflat că în noaptea de 17/18 se adunaseră circa 30-35 ţărani la Ion Jumanca. Au mai fost arestaţi Buhevici Mihai, Pârvu Nicolas Stângu zis Pecicu si Stângu Silvestru zis Peciu. Din cercetările făcute asupra arestaţilor , în noaptea de 18/18 Martie 1949 , însoţiti de Cristea Gheorghe zis Doilei au plecat la răscolirea sălaşelor din comunele Borlova si Bolvasnita.

CICERONE IONIŢOIU. Rezistenţa anticomunistă din munţii României, 1946 - 1958. Ediţia a II-a, revizuită şi completată. "Gîndirea Românească", 1993, 140 p. ISBN 973-95688-1-2

Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/marturii/default.asp.htm