Sub administraţie românească- Între 19 august 1941 şi 29 ianuarie 1944, România a avut sub administraţie temporară ,,Transnistria” ce se întindea între Nistru şi Bugul de până la limanul Niprului, iar în nord până la apa Niomjâi şi a Rovului. Teritoriul în suprafaţă de 44.000 km2 şi o populaţie de 1,2 millioane locuitori a fost împărţit în 13 judeţe: Ananiev, Balta, Berzovca, Dubăsari, Golta, Jugastru, Movilău, Oceacov, Odessa, Ovidiopol, Râbniţa, Tiraspol, Tulcin.

În vederea deschiderii şcolilor la 1941, primarii urmau să consulte imediat obştile locale spre a stabili limba de predare a învăţământului (rusă sau moldovenească) după alegerea obştei. Păstrând vechea împărţire în 64 de raioane, din cei 1.623 funcţionari, doar 398 proveneau din România. Din cele peste 1.000 de biserici desfiinţate de comunişti, în 1943 nu erau încă reparate doar 76.A lături de 219 preoţi localnici mai slujeau 250 preoţi din ţară. S-au organizat cursuri pentru 800 cadre didactice, româneşti din Transnistria, apar publicaţii ca: ,,Transnistria”, ,,Glasul Nistrului”, ,,Bugul”, ,,Gazeta Odessei”, ,,Ţara Bugului””, ,,Molva”. La Tiraspol s-a înfiinţat Liceul românesc ,,Duca Vodă”, iar cinematografe în Tiraspol, Ananiev şi Odessa. Reprezentaţii cinematografice au avut loc în toate satele Transnistriei.

În satul Hârjău au fost repatriaţi români din Kuban (504 familii de dincolo de Bug au fost repatriate între Prut şi Bug la începutul acţiunii).77 Din relatările bulibaşei Coca din Sinteşti - Ilfov, pe malul Bugului era amenajat un fel de lagăr unde au fost adunaţi 2.600 ţigani. În 1944 odată cu înaintarea frontului, cea mai mare parte a Transnistriei a fost încorporată în RSS Ucraineană, iar raioanele Camenca, Râbniţa, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia în componenţa RSS Moldoveneşti, situatie existentă şi în prezent.

O Românie extrem-orientală

În 1966 R.Udler precizează că 240 localităţi cercetate în cadrul Atlasului Lingvistic Moldav se aflau în Ucraina (Transcarpatia, Cernăuţi, Odessa, Nicolaev, Kirovograd, Dniepropetrovsk, Zaporojie, Doneţk, Lugansk), în RSSA Abhazia, în Khirghizia. Mai erau materiale necartografiate şi pentru Omsk şi Primorsk. V.Buescu aduce date noi privind diaspora românească de peste Ural. În regiunea Orenburg şi Turgai există sate pur moldoveneşti.

În satul Berdianski locuiesc basarabeni ce mai întâi fuseseră colonizaţi în Simferopol. În satul Abiarski a întâlnit familii cu numele Şeptechiţă. În regiunea Samarkand există un sat exclusiv moldovenesc iar în satul Orheievka din Semipalatinsk trăiau coloni din Orhei. Sate româneşti sunt în jurul Omskului şi Akmolinskului şi în regiunea Tansk.

În jurul oraşului Irkutsk există români, unul din sate fiind Ceremskov. Lângă Vladivostok pe fluviul Usuri există sate ca:Teiul, Zâmbreni, Bogatârca, Kişinovka, Bălcineşti, Dunai, Basarabia Nouă, Logăneşti cuprinzând la 1968, 30.000 moldoveni. Pe Amur, lângă Habarovsk, există sate ca: Inul, Aur, Dunărea. În Manciuria erau înainte de război 20.000 de români. S-au semnalat pescari români din Primorsk care au cerut azil în Japonia.

Între multele valuri de deportări, emigrări, colonizări ale românilor spre est, un rol important l-a avut şi strămutarea în Siberia şi Kazastan între 1906-1914 a 60.000 basarabeni şi crearea unei adevărate Românii extrem-orientale.

Câţi aţi muri pentru tricolor? Ea a făcut-o!

În Ucraina, la recensământul din 1989, existau la est de Nistru români în regiunea Odessa care cuprinde însă şi sudul Basarabiei (149.534), Nikolaev (16.673), Kirovograd (10.694) şi alte regiuni (73.128).  Exista în 1992 la Odessa o Societate Culturală Românească ,,Luceafărul” care edita şi un săptămânal cu acelaşi nume condus de Vadim Bacinschi. Maria Margarit din Ananiev spunea de acest săptămânal că este un ,,alin pentru durerea ce mă încearcă” şi că ,,ne dor schimbările cărora au fost supuse cândva denumirile satelor noastre” şi vorbeşte de ,,existenţa de veacuri a noastră pe aceste locuri”.

Interesele ruseşti în zonă a căror expresie este conflictul început în 1992 şi tendinţele centrifuge continuate până în prezent împiedică accesul la viaţa naţională măcar pentru românii transnistrieni din raioanele Moldovei. Dacă la început 26.000 elevi din Transnistria au cerut grafie latină, în urma presiunilor rusofonilor au rezistat doar şcolile nr. 20 din Tiraspol (despre care T.Tabunşcic vicepreşedinte al Societăţii ,,Transnistria”83 anunţă că a crescut de la 30 la 700 de elevi); nr.4, 17, 18, 19, din Bender (Thighina) şi nr. 12 din Râbniţa84. În întreaga Transnistrie moldovenii deţin 40% din populaţie (ruşii şi ucrainenii deţin doar 22, respectiv 28%); în Tiraspol unde în 1940 aveau 65% mai deţineau în 1989 abia 12%.

În Cocieri (satul transnistrian care i-a dat pe prozatorul şi regizorul Ioviţă Vlad şi academicianul I.Capiton Lupol) învăţătoarea Maria Gherasim Isaicul în timpul conflictului pleca şi se întorcea de la şcoală purtând cu ea, tricolorul. Într-o noapte au ucis-o şi au aruncat-o în fântână. Ferice de copiii ce au avut-o în frunte. Vai nouă ce le permitem unor analişti români (nu doar lui Smirnov şi armatei a XIV-a) să afirme categoric că nu avem interese în Transnistria şi că aceasta nu aparţinuse nicicând României. Cu gândul la aceşti bravi români transnistrieni va fi zis probabil C.Coposu că ,,integritatea noastră teritorială până la frontierele estice ale neamului este o obligaţie sfântă, ca a XI-a poruncă a decalogului românesc”.

Autorităţile autoproclamatei Republici Moldovene Transnistriene de azi controlează pe lângă raioanele de la est de Nistru şi oraşul Tighina care este în Basarabia. În 1992, după ce armata Moldovei a intrat în Tiraspol, a primit ordin de la Snegur să se retragă. Ostaşii au plâns de necaz. Chişinăul este îndreptăţit conform dreptului internaţional să restabilească ordinea constituţională în zonă însă a avut şi are nişte ezitări cel puţin suspecte.

Sper, stimate cititorule, că te-ai convins că avem oarece interese şi dincolo de Nistru, cu toate că probabil eşti tipul de român ce se revoltă că americanii nu ştiu de spaţiul nostru mioritic, dar care permite cu seninătate să fie ţinut în beznă de o şcoală ce nu i-a dat nici cele mai elementare date despre fraţii săi din Transnistria, Transcarpatia, Pocuţia, Bucovina de Nord, Basarabia de Nord, Herţa, Basarabia de Sud, Cadrilater, Timocul sârbesc şi bulgăresc, Banatul de Vest, Ungaria de est, despre fraţii săi aromâni, meglenoromâni şi istroromâni.

Americanii sunt nişte nesuferiţi superficiali. Ca bun român, continuă să cauţi soluţii de a mai face români verzi din încă câţiva unguri şi nu îţi pune problema celor 12 milioane de români din afara României ce nu au acces la limba maternă. Nu îţi fă inimă rea ci treci mai bine la pagina sportivă.

ROMÂNI UITAŢI-Viorel Dolha-Asociaţia Învăţătorilor Ardeleni – preşedinte

Preluat din : http://ro.altermedia.info/romani-uitati

NOTE

1. A. Nour, Basarabia nr.1/1992 pag. 82.

2. G. Brătianu, ,,Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti”, Bucureşti 1980, pag. 170.

3. A. Boldur, Teritoriul Moldovei faţă de principatele..., ,,Patrimoniu” nr.4 1991, pag. 14.

4. S. Mehedinţi, Fruntaria României spre răsărit, ,,Neamul Românesc”, Chişinău nr. 1/1991, pag. 6.

5. I.S. Nistor, ,,Istoria românilor din Transnistria”, Bucureşti 1995, pag.13.

6. E. Lozovan, Românii orientali de la Nistru la Vladivostok, ,,Neamul Românesc, pag. 31, nr. 1/1991.

7. Ghe. Brătianu, op.cit. , pag.170.

8. I. Nistor, ,,Basarabia” nr.10/1990, pag.159.

9. N. Iorga, ,,Istoria românilor pentru poporul românesc”, Chişinău 1992, pag.103

10. A. Boldur, ,,Istoria Basarabiei”, Bucureşti 1992, pag. 177.

11. D. Pocitarencu, Cetatea Thighina, ,,Patrimoniu” nr.2/1991, pag.22, Chişinău.

12. I.S. Nistor op.cit., pag. 16.

13. E.Şt. Holban, Figuri basarabene, ,,Basarabia” nr.3/1992, pag.89.

14. A. Crihan, Basarabia nr. 10/1991, pag.69.

15. XXX ,,Istoria României în date”, Chişinău 1992,pag. 138.

16. N. Iorga, Istoria românilor prin călători, Bucureşti 1981, pag. 276.

17. I.S. Nistor, op.cit. , pag.19.

18. N. Iorga, Românii de peste Nistru, ,,Basarabia”, nr. 11/1992, pag.87.

19. E. Lozovan, Românii orientali..., ,,Neamul Românesc”, nr.1/1991, pag.32.

20. I.S. Nistor, op.cit., pag.23.

21. E.Şt. Holban, Figuri basarabene, ,,Basarabia”, nr.1/1992.

22. I.S. Nistor, op.cit., pag 26.

23. Şt. Ciobanu, Cultura românească în Basarabia, Chişinău 1992, pag.23.

24. E.Şt. Holban, Prin veacurile învolburate..., ,,Basarabia”, nr.1/1992.

25. M. Iacobescu, Din istoria Bucovinei, Bucureşti 1993, pag.35.

26. N. Iorga, Românii de peste Nistru, ,,Basarabia”, nr.11/1992, pag.89.

27. I.S. Nistor, op.cit, pag.,27.

28. A. Raţiu, Avertismentul, ,,Neamul Românesc”, nr. 1/1991, pag.29.

29. D.A. Lăzărescu, ,,Imaginea României prin călători”, Bucureşti 1986, vol. II, pag. 102.

30. A. Nour, op.cit., pag.82.

31. XXX Istoria României în date, pag.156.

32. N. Iorga, ,,Istoria românilor prin călători”, Bucureşti 1981, pag.445.

33. Şt. Ciobanu, op.cit., pag.250.

34. I.S. Nistor, op.cit., pag32.

35. Al. Matcovski, ,,Basarabia”, nr.5/1990, pag.143.

36. Ibidem, nr.11/1991, pag.157.

37. I.S. Nistor, op.cit. pag.109.

38. Şt.Holban,Prin veacurile învolburate…,în’Basarabia’ nr.5/1992

39.F.Bichir, ,,Baricada”,nr.178,pag.6

40.N.Iorga, Românii de peste Nistru, în ,,Basarabia” nr.11/1992,pag92

41.I.S.Nistor,op.cit.,pag.35

42.A.Nour,în ,,Basarabia” nr.1/1991,pag82

43.Ibidem,pag.85

44.I.S.Nistor,op.cit.,pag.35

45.Ibidem,pag.39

46.A.Boldur,op.cit..,pag.512

47.E.Şt.Holban, Figuri basarabene, în Basarabia,nr.3/1992,pag.89

48.Ibidem,pag.91

49.C.Botoran,M.Retegan, 1918-Făurirea României Mari, Buc.1993,pag.48

50.I.S.Nistor,op.cit.pag.49

51.A.Chiriac, Mic dicţionar al membrilor Sfatului Tării, Patrimoniu nr.4/1991, pag.77

52.Şt.Bulat, Şedinţele Sfatului Tării, Patrimoniu, nr.2/1991,pag.140

53.E.Şt.Holban, Figuri basarabene , Basarabia nr.12/1991,pag.97

54.D.Timonu, în Basarabia nr.12/1992,pag.198

55.XXX 1918,vol.VI,Buc.1986,pag466

56.I.S.Nistor, op.cit.,pag.60

57.Ibidem,pag.61

58.M.Bruhis, Rusia,România,Basarabia, Chişinău ,1992,pag.343

59.I.S.Nistor, op.cit.,pag.68

60.L.Lari, Labirintul basarabean, în Îndemn la înălţare în istorie, Chişinău 1990, pag.185

61.V.Mândricanu, în Nistru nr.2/1990,pag.69

62.I.S.Nistor, op.cit. pag.65

63.L.Lari, op.cit., pag.185

64.N.Dabija, în Literatura şi Arta, Chişinău nr.22/1996

65.I.Datcu, Basarabia nr.11-12,an1993,pag.191

66.E.Şt.Holban, Figuri basarabene, Basarabia 1/1992

67.A.Văratec, Dezintegrarea Basarabiei la 1940, Revista Istorică nr.1-2/1992, pag.154

68 XXX Pactul Molotov-Ribbentrop ,pag.82,Chişinău1992

69. XXX Ibidem,pag.90

70.XXX Ibidem,pag.83

71.XXX Ibidem,pag.93

72.XXX Ibidem,pag110

73.N.Dabija, Literatura şi Arta, Chişinău 1996

74.Ibidem

75.O.Verenca, Realităţi economice în guvernământul Transnistriei, Revista Istorică, nr.1-2/1992,pag.137

76.I.S.Nistor, op.cit.,pag.97

77.Ibidem,pag.95

78.R.Toma, Nordul poetic, Flacăra, aprilie 1997,pag.6

79.E.Lozovan,op.cit.,pag.32

80.N.Negru, Îndemn la înălţare în istorie, Chişinău 1990, pag.165

81.V.Trebici, Ucraina şi minoritatea etnică românească, România Liberă 29.03.1997

82.M.Mărgărit, ,,Luceafărul”-Odessa, nr.19/1992

83.*** Românul nr.28/1997

84*** Moldova Suverană nr. 119/1994

85.E.Nirca, Basarabia nr.10/1992,pag.205

86.N.Dabija, Literatura şi Arta, 22/1996

87.*** Istoria României în date, pag.91