Preşedintelui completului din dosarul 10635/1/2010 - Domnule Preşedinte, …..Subsemnatul, Ioniţoiu Cicerone Aristotel Traian, reclamant în dosarul 10635/1/2010, cetăţean român cu domiciliul la Paris şi adresa de corespondenţă aleasă la reprezentantul meu, Ioan Roşca ([..]), aflând că la 3.03.2011 procesul s-a amânat pentru că nu au sosit dosarele de la procuratură , adug plângerii inţiale depuse la data de 22.12.2010 şi precizărilor depuse la data de 3.03.2011, prezenta demonstraţie, care susţine cererea mea de anulare a rezoluţiei date de procurorul Marius Iacob la 3.12.2010, ca răspuns la plângerile noastre din 10.11.2010 faţă de ordonanţa dată de procurorul Iuliu Molcuţ la 29.09.2010 (şi a oricăror alte rezoluţii date de diverse secţii ale parchetului pe marginea unor părţi desprinse din plângerea noastră din 31.07.2006/4.08.2006, cu care s-a deschis dosarul 35/P/2006 , devenit 1304/P/2008).

Consider necesară această lămurire, având în vedere şi că, la data de 25.03.2011, domnului Ioan Roşca, co-reclamant în dosarul 35/P/2006, i-a fost refuzat din start (în cauza 10636/1/2010) dreptul la justiţie, la cererea reprezentantului procuraturii, deşi completul respectiv nu primise dosarul de cercetare lansat de domnul Roşca şi de mine, la care s-au adaugat mulţi alţi reclamanţi (inclusiv prin IICC, investit oficial să facă astfel de demersuri).

Voi demonstra că tezele susţinute de procurorii Molcuţ şi Iacob, în deciziile pe care le contest şi le cer anulate, sunt incorecte şi necinstite.

Domnule Ciucă,…..Ultimul mesaj primit de la dv m-a bucurat. Preţuirea care vi s-a arătat la curtea europeană mi-a confirmat că nu m-am inşelat văzînd în dv un partener pentru discutarea problemelor teoretice şi practice de drept care mă frămîntă, chiar dacă le abordăm din unghiuri diferite. In discursul laudativ cu care a fost salutată plecarea dv dintr-o misiune juridică de înalt nivel, este accentuată preocuparea dv metodică pentru scrutarea temeirilor normelor juridice- care mă frămîntă şi pe mine. De aceea revin la invitaţia de a face cunoscută public părerea dv. faţă de observaţiile mele privind (ne)funcţionarea justiţiei din România, raportată la problemele fundamentale ale teoriei statului şi dreptului.

Nu mai reamintesc celelalte provocări ale mele în direcţia dv. Vă semnalez doar cîteva adrese la care am expus problema mea de cercetare-acţiune: AICI, AICI, AICI, sau demersurile concrete făcute de mine pentru a demasca (in)justiţia română:  AICI, AICI, AICI.

Drumul meu spre intrebarea "Pe ce se bazează şi cum creşte legitimitatea unui sistem juridic?", care se loveşte de obstacole nedepăşite, nu este cel obişnuit, al unui practician, sau al unui teoretician specializat. Cercetarea mea interdisciplinară (teoria sistemelor şi cibernetică, psihologie (socială) şi teoria cogniţiei/cunoaşterii, logică şi epistemologie, teoria explicaţiei, comunicării şi educaţiei, teoria jocurilor, negocierii şi cooperării etc.) nu a avut- mult timp- şi dreptul printre componente (sau aplicaţii). Primele mele legături cu problematica (literatură) juridică au fost ocazionate de interesul pentru traseul profesional al soţiei mele, o juristă din generaţia dv. Dar în ultimii ani, implicarea în încercarea de judecare/reparare a abuzurilor regimului comunist m-a silit să urc treptat scara de la pretenţia civică la plîngerea petentului, apoi la alcătuirea pledoariei şi consultarea legislaţiei si jurisprudenţei, care au impus studiu teoretic şi în sfirşit, căutări privind bazele epistemice ale teoriilor statului si dreptului.

NOI, cei ce am cunoscut urgia ocupatiei sovietice, avem datoria sa spulberam minciunile sfruntate ale manipulatorilor de istorie a fostei URSS, nascuta prin crimele din propriul salas, crime pe care le-a savârsit pretutindeni unde i s-a permis sa-si puna cizma. La 26 iunie 1940, justificându-si raptul prin care au reanexat Basarabia rapindu-ne si nordul Bucovinei, sovieticii vorbeau astfel despre actul unionist de la 27 martie 1918, din Chisinau: În anul 1918, România , folosindu-se de slabiciunea militara a Rusiei, a desfacut de la Uniunea Sovietica o parte din teritoriul ei, Basarabia, calcând prin aceasta unitatea seculara a Basarabiei, populata în principal de ucraineni.

Nici nu se putea o mai mare denaturare a adevarului. Dar când este vorba de propaganda sau de istoriografia sovietica, minciuna este folosita fara scrupul, fara limita, si fara a tine cont de victimele care vor plati mistificarea adevarului istoric. Dimpotriva, pentru ca pe baza acestor mistificari, sa-si justifice genocidul de clasa si de nationalitate din gulagul sovietic. Unde erau rusii când voevozii nostri erau prezenti în istorie, alungând pe dusmani dincolo de Nistru, râu care, dupa traditia populara, fusese pus de Dumnezeu sa fie frontiera între români si polonezi? Trebuie sa le amintim ca erau pe Volga, sub jug tatar !

Unde erau rusii, când toate cetatile - Hotin, Tighina, Cetatea Alba, Chilia - se gaseau construite pe malul drept al Nistrului, de domnii moldoveni, consfintind lupta permanenta de aparare a Românilor împotriva barbarilor ? În jurul Moscovei se gaseau rusii, iar sub Ivan cel Groaznic, devenit primul tar al Rusiei ( 1547-1584), începeau campaniile expansioniste, cucerind hanatele Kazan si Astrahan , trecând la cucerirea Siberiei.

Subsemnatul, Ioan Roşca, cercetător interdisciplinar, [], vă solicit să rezolvaţi următoarele patru capete de cerere, pe care le consider patru trepte către dreptate.

Solicit (în baza art. 278 cpp) desfiinţarea rezoluţiei 9971/4335/II/2010 din 3.12.2010, comunicată mie la 13.12.2010, prin care procurorul Marius Iacob, şeful secţiei de urmărire penală şi criminalistică de pe lîngă Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a răspuns la plîngerea depusă de mine la 10.11.2010 faţă de decizia de NUP dată de procurorul Iuliu Molcuţ la 29.09.2010 şi comunicată mie la 22 oct. 2010, în dosarul 35/P/2006 (devenit 1304/P/2008)- ordonanţe prin care se lichidează o anchetă tergiversată două decenii privind crimele comunismului.

Cercetarea lor a fost solicitată deseori după 1990 (inclusiv de mine, în octombrie 1990, în urma desoperirii de la Dealul Mărului - vezi dosarul 430/P/1990, integrat în 35/P/2006) şi închisă cu NUP-uri abuzive, cum ar fi cel pronunţat la 08.10.1993 de procurorul Aurel Cute în dosarul 430/P/1990, pe motiv că faptele ar fi fost prescrise în acel moment. O "soluţie" de care am aflat de-abia în cadrul cercetării redeschise de mine la 31 iulie 2006, printr-o plîngere în care aminteam largul evantai de aspecte de drept şi de fapt care reclamă:

a.) Deblocarea cercetarii genocidului comunist şi b.) Pedepsirea celor care au împiedicat această cercetare după 1989).

ROMÂNIA - MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LANGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE - 26.11.2010 - SECŢIA DE COMBATERE A CORUPŢIEI - OPERATOR DATE Nr. 4472 - Dosar or. 272/P/2010

Către,     ROŞCA IOAN  []…În conformitate cu dispoziţiile art. 228 Cod procedură penală, vă trimitem, alăturat, o copie a rezoluţiei nr. 272/P/2010, din data de 23.11.2010 prin care s-a soluţionat cauza privind pe ION ILIESCU, (ş.a.) urmare a plângerii dumneavoastră din data de 31.07.2006.  ......Vă facem cunoscut că, potrivit disp. art. 278 Cod procedură penală, împotriva rezoluţiei se poate formula plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la procurorul ierarhic superior din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. PROCUROR ŞEF SECŢIE,

Plîngere - Către Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - secţia de urmărire penală şi criminalistică (şi către procurorul general, pentru a fi adusă la cunoştinţă tuturor celor cărora le revin responsabilitaţi în dosar)

Subsemnatul Ioan Roşca, reclamant-iniţiator în dosarele 430/P/1990 şi 35/P/2006 (preluate în 1304/P/2008), cetăţean român cu domiciliul permanent în Canada şi domiciliul temporar (adresa de corespondenţă) [..], purtător de cuvînt al Comitetului pentru Reprezentarea Victimelor Comunismului, contest prin prezenta decizia de neîncepere a urmăririi penale, dată de procurorul Iuliu Molcuţ prin ordonaţa din 29.09.2010, comunicată mie poştal la 22 oct. 2010.

Consider că decizia este mai mult decît nejustificată, că ea e dovada slujirii interereselor celor pe care i-am reclamat, de către un sistem juridic degradat.

In ciuda agitatiei propagandistice, spolierea e perceputa dureros de perdantul de rind (cel care nu a apucat o halca suficienta din lesul national). Oricit ar incerca sa-l educe civic 'telectualii la moda, el stie cam cum merg lucrurile - oscilind intre furie neputincioasa, resemnare pasiva, vorbarie - supapa si hotie de legitima aparare.

Mecanismele mai fine de spoliere ale "prostimii", tehnicile de defavorizare sistemica, difuzate discret in reguli strimbe si acoperite cu rafinamente ideologice/dogmatice, nu sint cunoscute.